Sunt un om…modest
Sunt
un om…modest
Rare
ori spun ce gândesc,
În
fine scriu foarte des,
Dar
totuși sunt un om...modest
Fetele
se dau în brânci după mine
Eu
le dau un simplu test,
Ele
nu știu cum să-l rezolve mai bine
Dar
vreau să v-amintesc, că sunt un om...modest
Parcă
cei un simplu test!
Dar
îmi place la nebunie să fac ceva,
Când
intru-n melancolie să privesc ploaia...
Când
intru-n melancolie să privesc ploaia?
Nuuu!
ploaia când mă privește intră-n melancolie,
Căci
pânăși natura măîndrăgește toată lumea știe!
Dar
eu sunt un om...modest
Și
asta nu mi-o detest,
Așa
ca fapt divers,
Dacă
ar fi cuvintele ce le-am zis să le unesc
V-ați
da seama până și voi... că sunt un om, modest.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu